Showing posts with label bucuresti. Show all posts
Showing posts with label bucuresti. Show all posts

Wednesday, April 8, 2009

ANTICOMUNISM , NU NATIONALISM !

Să începem cu începutul. În primul rând trebuie să fim alături necondiţionat de protestatarii de la Chişinău. Cu siguranţă comuniştii au fraudat alegerile, este imposibil ca în cea mai săracă ţară a Europei în care toate merg spre mai rău populaţia să aleagă din nou Partidul Comuniştilor, acelaşi partid care guvernează de când lumea. Semnale că alegerile nu vor fi tocmai transparente au venit încă de acum câteva săptămâni când fără nici un motiv plauzibil sute de români nu au fost lăsaţi să treacă graniţa. Orice regim totalitar începe să apeleze la tertipuri când simte că este în pierdere de viteză. Băieţii lui Voronin nu fac excepţie. Am fost aseară în Piaţa Universităţii unde am zăbovit maxim 40 de minute deoarece nu mi-a plăcut deloc ceea ce am văzut. Bănuiam, oarecum cu naivitate, că lumea va scanda sloganuri pro-democratice şi anticomuniste. Au fost şi astfel de scandări, dar puţine. Restul au avut o puternică tentă naţionalistă, zeci de steaguri, abţibilduri cu poza României Mari etc. Ar trebui să trecem peste nebunia asta naţionalistă care în decursul istoriei a adus numai nenorociri peste tot pe unde a fost îmbrăţişată şi să fim alături de toţi cei care protestează în Republica Moldova, indiferent că sunt români, ruşi, găgăuzi sau alte seminţii. Să fim alături de ei în încercarea lor de a se dezrobi de plaga asta îngrozitoare care este comunismul. Să ne rugăm pentru ei să poată vedea şi altceva la Tv Moldova 1 în afara filmelor comuniste ruseşti şi a emisiunilor oligofrene pentru copii. Să poată fii liberi, măcar cât suntem noi în România, să se poată exprima cum doresc, să se termine cu cenzura. În sfârşit, să ducă un trai mai bun. Pentru ca ei să-şi poată dobândi aceste drepturi trebuie să fim alături de ei. Scandările naţionaliste nu au nici un sens în contextul de faţă. Voronin este român, mulţi dintre cei ce i-au acordat voturi sunt români, la fel şi dintre cei care au numărat voturile strâmb. Alipirea la România ar trebui să fie un subiect închis. Ce s-ar alege de Europa dacă slovacii şi polonezii ar începe acum să ciopârţească Ucraina pentru ca graniţele lor să redevină cele dinaintea ultimului război mondial? Sau Finlanda să se reîntregească cu partea luată abuziv de URSS? Războiul din fosta Iugoslavie cu toate ramificaţiile lui arată cel mai clar unde duce naţionalismul. La intoleranţă, atât etnică cât şi religioasă, la acţiuni violente îndreptate asupra civililor nevinovaţi, vinovaţi doar că aparţin altei etnii, la masacre , suferinţă, umilinţă şi în final, la genocid. Haideţi să fim alături de ei aşa cum au ei nevoie, nu aşa cum ne vine nouă mai uşor. În plus toate aceste manifestaţii naţionaliste din România nu fac decât să legitimizeze aberaţiile declarate de Voronin şi de Partidul Comuniştilor cum că în spatele evenimentelor din Republică ar fi România. Şi bastoanele pe cârcă le vor lua tot ei, cei de acolo, nu noi. Bastoane în cel mai bun caz! Personal susţin aceste manifestaţii în aceeaşi măsură în susţin orice încercare de a elimina de la conducere un regim totalitar, neales democratic. Cu atât mai mult cu cât în majoritatea statelor ex-sovietice după dizolvarea URSS au rămas regimuri dintre cele mai nefaste. Unele încă îşi fac de cap (Karimov în Uzbekistan, Berdymuhamedov în Turkmenistan sau Lukaşenko în Belarus), altele au fost înlăturate (Şevarnadze în Georgia, Kucima & Ianukovici în Ucraina, Akayev în Kirghistan), dar tot prin revoluţii. Voronin poate fi cu uşurinţă pus pe o listă lânga Mugabe, Lukaşenko sau Omar al Bachir ca să numim doar trei contemporani încă la putere. Să sperăm că Republica Moldova va avea un viitor mai bun, bazele acestui viitor punându-se chiar în aceste momente.

Wednesday, March 11, 2009

UNA DINTRE PUŢINELE SINAGOGI CARE NU ŞI-AU PIERDUT FUNCŢIUNEA DE CULT

" Templul Coral are venerabila vârstă de 143 de ani, păstrându-şi farmecul de secol XIX, cu toate că a fost unul dintre lăcaşurile de cult greu încercate de intoleranţa religioasă, întrucât a fost devastat şi incendiat în repetate rânduri, prima dată chiar în anul construcţiei sale. Pe 18/30 iunie 1866, "chestiunea evreiască era în toi", guvernul se vedea nevoit să retragă din proiectul Constituţiei articolul referitor la egalitatea politică pentru evrei, ceea ce nu i-a oprit însă pe unii dintre locuitorii Capitalei să incendieze Templul Coral, înainte chiar de a fi inaugurat. Pagubele au fost estimate la 209.369 de lei, pe care arh. Burelli, verificator din partea Primăriei oraşului, le-a considerat justificate. Carol I a dorit să dea un exemplu şi a donat din caseta privată o sumă importantă de bani pentru reparaţii. Clădirea este un important centru de cult iudaic, iar datorită valorii sale istorice şi arhitecturale a fost înscrisă în lista monumentelor istorice poziţia 1993, cod B-II-m-A-19672, aflându-se în zona protejată 26b, zona Sfântul Gheorghe. Templul Coral este situat pe Strada Sfânta Vineri nr. 9-11, în aproprierea ctitoriei lui Brâncoveanu, Sfântul Gheorghe, a bisericii Sfânta Vineri-Hereasca – astăzi demolată –, a vechii Episcopii Catolice şi a Capelei Bulgare, într-o atmosferă ce indică toleranţa religioasă. INFLUENŢE VIENEZE Templul Coral a fost construit între 1864-1867, după modelul Cortemplului Israelit, şi urma să aibă "o mărime încăpătoare de la 300 la 400 de jilţuri, în care să se săvârşească atât slujbele religioase cu cântece de cor, precum şi predicile". Impresia de monumentalitate o conferă corpul în decroş, "fragmentarea în panouri-travei a faţadei principale", arcada intrării şi ferestrele ample, în plin cintru, dar şi cele şase turnuleţe, cornişa bogat decorată, asizele marcate, profilaturile, soclul din similipiatră şi ceramica. În lateralele intrării principale, ferestrele înalte au menouri cu vitralii şi ancadramente în relief plat. Registrul superior este decorat cu rozete după modelul sinagogii din Viena, operă a arhitectului Ludwig von Forster. Se remarcă folosirea pentru placarea faţadelor a două tonuri cromatice pentru cărămizi, ceea ce a permis realizarea unui elegant joc de culori. Accentele sculpturale sunt realizate din ceramică importată de la fabrica Wagram V. Brauswetter. Cornişa bogat decorată se termină la colţuri cu mici turnuleţe împodobite cu arce şi colonete. Atât interiorul, care respectă canoanele cultului mozaic, cât şi exteriorul exprimă prin proporţii şi modestia materialelor utilizate o "economie de mijloace". Clădirea are subsol, parter şi două etaje, dimensiunile fiind de 14 m lăţime, 32 m lungime şi 15 m înălţime. Suprafaţa construită a parterului este de 647 mp, iar a subsolului, unde se află centrala termică, de 47 mp. INTERIORUL Suprafeţele etajate conferă amploare interiorului, împărţit în trei nave. Partea centrală este acoperită de o boltă semicilindrică, cu o structură de lemn cu rabiţ pe şipci şi trestie. Arcadele largi, pe două niveluri, despart nava centrală de cele laterale. Etajele au o proporţie impozantă, balconul etajului II este retras de la aliniamentul stâlpilor, în contrast cu înălţimea relativ modestă a parterului. Elementele verticale realizate din fontă prezintă influenţe gotice. Supleţea coloanelor galeriilor contrastează cu cele două coloane masive de la intrare, realizate în 1892. Acestea au capiteluri aurite de factură compozită, fusul din stucco-marmură şi baza din alamă. Pe peretele estic sunt tribuna – Bima – şi locul de păstrare a Torei – Chivotul. Candelabre ample, lampadare şi arcade luminoase, artistic decorate, îmbogăţesc interiorul Templului. Mobilierul completează decoraţia de influenţă maură, realizată în tonuri sobre într-o grafie unitară. TRANSFORMĂRI ŞI EXTINDERI Intervenţii ulterioare au modificat expresia arhitecturală a edificiului. Astfel, în 1892 au fost adăugaţi în exterior contraforţii, iar în interior s-a construit cel de-al doilea nivel al galeriei. În 1932, arhitecţii Iuliu Leoneanu şi Grigore Hirs, alături de inginerii C.I. Flachs şi Maximilian Marcus au întocmit un proiect de extindere a Templului, antreprenori fiind M. Gropper şi M. Aronovici-Maier. Noua aripă avea la parter sala de conferinţe şi festivităţi şi o cameră a clerului, iar la etaj muzeu, arhivă şi biblioteca. Între 1932-1934 s-au construit scări suplimentare spre balcoanele etajului I, s-a schimbat instalaţia de încălzire centrală şi s-au înlocuit o serie de decoraţii degradate. În urma cutremurului din 10 noiembrie 1940 şi a devastării de către legionari, din ianuarie 1941, au fost necesare lucrări de consolidare şi reparaţii, executate în 1945, sub direcţia arh, Iuliu Leordeanu, cu materiale mai modeste. CONSOLIDARE ŞI RESTAURARE Problemele Templului Coral sunt cele obişnuite pentru o clădire cu respectabila vârstă de 143 de ani. În 2007, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România a început demersurile pentru începerea intervenţiilor complexe şi complete de consolidare, conservare şi restaurare, pe care clădirea le necesita neîntârziat. Arhitectul Nicolae Vlădescu de la CARPAŢI Proiect şi inginerii Tiberiu Popp şi Fl. Păune au realizat un proiect de consolidare a Templului Coral care prevede: consolidarea terenului, stâlpi din beton inseraţi în zidărie, pe fundaţii independente, consolidarea fundaţiilor prin subturnări în ploturi armate, centuri de beton armat la cota fundaţiilor, intermediar şi la cota superioară – planşeu peste etajul I, reactivarea tiranţilor existenţi şi suplimentarea lor, repararea fisurilor, a şarpantei, refacerea hidroizolaţiei, a pardoselilor şi restaurarea tuturor elementelor de arhitectură şi a componentelor artistice. În anul 2008 s-a început cu lucrările de consolidare a fundaţiilor şi schimbarea învelitorii, iar în octombrie lucrările de conservare şi restaurare a decoraţiilor. Ceea ce implică: curăţarea şi îndepărtarea straturilor succesive de vopsea, reintegrarea elementelor degradate sau înlocuirea celor care lipsesc. Urmând ca o dată încheiate lucrările la acoperiş să înceapă chituirea fisurilor, refacerea integrală a gradenelor celor două balcoane, precum şi a celor din navele laterale de la parter, respectiv a pardoselilor, care ar urma să fie realizate din parchet de stejar, şi restaurarea picturii interioare a tuturor tâmplăriilor şi recondiţionarea mobilierului original. Sunt prevăzute şi îmbunătăţirea condiţiilor interioare de climă (încălzire şi condiţionare a aerului), satisfacerea normelor actuale a siguranţei la incendii, revizuirea întregii instalaţii de iluminat şi a instalaţiilor sanitare. Încheierea lucrărilor este estimată pentru anul 2010. Mulţumim arh. Aristide Streja pentru imaginile din arhiva personală puse la dispoziţie, dar şi Gabrielei şi lui Iulian Olteanu pentru fotografiile din timpul lucrărilor de restaurare şi informaţiile oferite cu amabilitate. Mulţumim pentru sprijinul oferit cu generozitate de Federaţia Comunităţilor Evreieşti. STIL "MAURO-BIZANTIN" Pe 27 aprilie 1857 Mihail R. Atanasiu vindea Comunităţii Cultului Israelit, pentru 2.400 de galbeni, locul său din mahalaua Stelei. Din acelaşi an datează prima variantă a proiectului Templului. Însă lucrările de construcţie au început şapte ani mai târziu, la iniţiativa Asociaţiei pentru Construirea Templului, condusă de Iacob Loebel, şeful Băncii Otomane din Bucureşti. Arhitecţii I. Enderle şi Gustav Freiwald au modificat complet primul proiect cu influenţe gotice, adoptând un stil "mauro-bizantin". Piatra de temelie a fost pusă pe 21 iulie 1864, la începutul anului 1866 lucrările fiind aproape încheiate, comandându-se la Budapesta sulurile Torei şi alte lucruri necesare serviciului divin. RESTAURAREA DECORAŢIILOR În urma licitaţiei câştigată de DUCT SRL, condusă de Iulian şi Gabriela Olteanu, în octombrie 2008 a început conservarea şi restaurarea elementelor decorative ale Templului Coral. Lucrările complexe şi elaborate implică: eliminarea finisajelor impermeabile pe bază de ulei şi reparaţiilor improvizate cu ciment, completarea profilaturilor rozetelor, a ancadramentelor ferestrelor şi a cornişei, curăţarea placajului din cărămidă şi rostuirea, înlocuirea plăcilor degradate, a finisajelor din praf de piatră la soclul contraforţilor şi la corpul anexă. Reintegrarea elementelor va fi identificabilă, materialele folosite fiind bineînţeles compatibile cu cele originale. O ameliorare a interesului autorităţilor privind realizarea condiţiilor corespunzătoare de păstrare şi îngrijire a acestui patrimoniu şi valorificarea sa, atât sub aspect religios, cât şi istoric ar putea reprezenta una din modalităţile de realizare a necesarei schimbări a opticii generale privind "utilitatea socială" a sinagogilor. În 1832, în capitala Ţării Româneşti existau 10 case de rugăciune ale aşkenazilor şi una a sefarzilor, în 1861 numărul lor crescuse la 30 de sinagogi. La începutul secolului XX, în Bucureşti erau 70 de temple şi sinagogi, în 1968 mai funcţionau 23, în 1981 doar 11. Astăzi, în Bucureşti există 7 sinagogi, dintre care două sunt în funcţiune.
"

Thursday, March 5, 2009

New link between Bucharest OTP(Airport) - Gara de Nord (Bucharest)

In sfarsit intra si Bucurestiul in randul capitalelor europene cu o legatura feroviara intre oras si aeroport. Povestea:

Sunday, March 1, 2009

1 Martie Romanesc .. cu martisoare si alte chestii

Va salut din nou, cu scuzele de rigoare pentru intarzieri dar.. concluzia zilei de azi...
Data de 1 Martie cred ca a devenit un prilej bun pentru comercianţi de a stoarce bani din buzunarul bucuresteanului de rand. Tarabele din pieţe momesc mulţimea cu tot soiul de kitch-uri cu şnur alb-roşu. De la scoici culese în concediu la mare până la pene, aţe, boabe de fasole, bibelouri date cu sclipici şi chiar cioburi de sticlă de la vechile sifoane :))) toate la cel putin 1 Leutz... deh.. Priveliştea este însă departe de a încânta privirile, aducând mai degrabă a bâlci de prost gust.
Sa nu mai spun ca in drum de la Ploiesti spre Bucuresti am oprit si eu la o tanti ce vindea flori in plina strada si spre surprinderea mea am amflat ca firul de lalea este 5 Roni.. What the Fuck!! Lasi ca-i bine.. o sa cumpar flori la pulivara.. adica .. pe 3-4 martie ...
Cam atat pentru azi.. va pup.. si va dau un sfat.. daca vreti martisoare adevarate da-ti o fuga pe Lipscani.. merita..

Wednesday, February 25, 2009

Tara clanurilor

Pe la inceputul secolului Italia a exportat peste 30 milioane de emigranti in toata lumea.O Romanie mai mare.Peste tot in lume sunt comunitati de italieni.In America,mafioti si criminali,talhari si prostituate,violatori....nu ia mai castrat nimeni. Exportam si noi cateva sute de mii de infractori si tarfe si Italia se blocheaza.Suntem in situatia ei de acum un secol.Altfel spus,Brucan a gresit cu 80 de ani profetia.Dar,venim tare din urma.In tara avem clanuri,primul stadiu al evolutie.Lupte pentru teritoriu,bani si suprematie.Clanuri cu firme de paza si protectie,cu relatii in politie,judecatorii si servicii de informatii.Urmeaza stadiul doi cu capi mafioti la nivel de stat.EURO-PA,VENIM!! Ascult o manea"cu ce m-am ales in viata",fumez o tigara kent sorround si ma intreb daca e de vina tigara pentru indispozitia auditivia pe care o am.Ah! la dracu! iar m-am apucat de fumat! Noroc cu paharul asta de sangria,mai spala impresiile lasate de manea. Stie cineva de ce romanii sunt atat de permisivi.Avem o groaza de nationalitati conlocuitoare{ce tare suna :))},atat de mult eincat cred ca am fost asimilati deja,noi,romanii.Tara clanurilor si a lipsei de reactie.tara conlocuitoare. Hai cu blogu asta in strada,acolo unde "ce mortii mati vrei ma?" se traduce astfel: "salut,ce mai faci?e frumos afara azi!!" Realitatea e ca "m-am ales in viata" cu...o tigara sofisticata hi-tech,un vin spaniol,multe posturi tv si bloguri scrise la ora 4.41 dimineata. Cum spune o cunostinta virtuala: "soamne sa aveti" TE IUBESC ROMANIA! TE IUBESC BUCURESTI! PENTRU JONNY

Monday, February 23, 2009

Bucuresti : la ville de tous les paradoxes

Si il fallait trouver une capitale en Europe hors du commun, defiant les logiques de pensee actuelle alors ce serait pour moi sans aucun doute BUCURESTI -La capitale roumaine est peut etre la ville la plus passionnante de notre continent tant les elements qui organisent et qui font vivre cette entite urbaine se presentent comme un patchwork indissociable et insoluble - Tout ces elements sont lies entre eux pour aboutir a un melange original et hors du commun -Cette ville ne se decouvre pas facilement aux visiteurs etrangers, pour qui il faut bien l'avouer la premiere approche est rude -Mais Bucuresti est une ville qui se merite - Pour y percevoir toutes les subtilites de cette capitale, il faut flaner, prendre le temps d'arpenter les rues, regarder les batiments,.....Il faut vivre la ville -Bucuresti est la ville ou nos sens reprennent vie : ou l'aveugle retrouve la vue, le sourd l'audition, etc - Le visiteur decouvrira que derriere cette facade dure de la capitale, cette ville est une ville pochette surprise a son plus grand bonheur -Bucuresti est une ville intriguante, curieuse, derangeante, fascinante, ni belle, ni laide, luxueuse, miserable, bruyante, calme, precieuse, agitee, tumultueuse,....Bucuresti est pour moi tout cela a la fois, aucune uniformite, aucun conformisme - La ville de tous les paradoxes, de tous les extremes -Bucuresti se presente a mes yeux comme un veritable theatre urbain et j'adore contempler les scenes de vie qui se deroulent dans cette ville -Cette ville a des aspects que j'apprecie enormement et d'autres que j'ai beaucoup plus de mal a supporter....Mais j'aurai l'occasion d'en reparler plus en details lors de mes prochains posts -Numai bine, la paix sur Bucuresti -Antoine

Le premier post d'Antoine le Bisontin

Bonjour, buna a tous et a toutes, A l'occasion de ce premier message sur ce blog et en guise d'introduction, permettez-moi de me presenter en quelques lignes, afin que l'ont puissent faire connaissance et ensuite echanger - Je m'appelle Antoine, 28 ans, de profil geographe et originaire de Besancon, tres belle ville situee dans le nord est de la France, a proximite de la Suisse et de l'Allemagne (Region Franche-Comte - http://www.besancon.fr/) - Je me trouve sur Bucarest depuis octobre 2008 en tant que professeur de francais - Je travaille pour la societe d'Eurolangue et a destination des societes francaises implantees dans la capitale roumaine (exemple Renault) - J'integre donc l'equipe de ce blog et ce grace a Ionutz qui m'a cordialement et chaleureusement invite a faire partager mes impressions sur Bucarest et la Roumanie - Je l'en remercie beaucoup - Multumesc frumos si ma bucur ;) J'ai donc l'intention de mettre un peu de couleur et de diversite sur ce blog en tant qu'etranger, et en apportant un peu ma vision des choses en tant que francais - Tres certainement une chance pour les lecteurs de ce blog - Ma relation et mes sensibilites avec la Roumanie ne sont pas neuves car je me suis deja rendu dans ce pays a 7 reprises (2002 , 2005, 2007, 2008 et 2009) aussi bien pour des raisons professionnelles que personnelles - Je compte bien a travers ce blog aussi vous raconter un peu de chacune de ces venues, qui furent aussi differentes les unes des autres et qui ont fait evoluer ma vision sur la Roumanie et la societe roumaine - Decollage immediat - Cu stima, numai bine Antoine

Saturday, February 21, 2009

Pe malurile Dâmboviţei

Bucureştiul se numără printre singurele capitale europene ce nu are statutul de obiectiv turistic major. Din această listă "privilegiată" mai fac parte din câte ţin eu minte Tirana şi Skopje, două colege de suferinţă ce aspiră la titlul de cele mai puţin vizitate şi mediatizate capitale ale bătrânului continent. Mulţi spun că Bucureştiul e urât,scârbos,prost întreţinut şi mai ales murdar. Asta poate vedea oricine îşi preumblă ciolanele prin "cartierele moderne destinate oamenilor muncii" din care nu mă pot abţine să nu enumăr pantelimon,tei,rahova şi restul. Dar eu îmi propun ca tot ceea ce voi scrie despre bucureşti să fie din celălalt registru. Pentru că înainte de toate,recunoaştem sau nu, trăim intr-unul din cele mai "vii" şi mai pline de contraste oraşe europene. Sunt nenumărate lucruri de văzut,tot atât de multe de făcut şi absolut tot ceea ce voi posta aici va avea ca scop conştientizarea faptului că nu trăim într-o cocină ci într-un oraş cu un imens potenţial turistic, din nefericire nevalorificat. Sper ca în fiecare săptămână,în masura în care îmi va permite timpul să prezint ceva,orice care să pună Bucureştiul într-o altă lumina...nu ştiu,obiective turistice, întâmplari, poze, evenimente, persoane, chiar şi animale:) Tot ca o parere personală, mi se pare un loc ideal de facut poze. Împletirea atât de armonioasă dintre Occident şi Orient, balcanismul aproape palpabil, cantităţile de băuturi spirtoase consumate de locatarii acestei mari distilării cu peste 2 milioane de cazane, toate acestea conduc la nenumărate situaţii şi imagini tragi-comice, o binecuvântare pentru orice purtător de aparat foto. Totul e să fii pe fază...şi să apeşi pe boton. Haidi pa.

Wednesday, February 18, 2009

Iconic Bulding developing in Bucharest

First of all let me explain what is an iconic bulding. A iconic building is when a bilding describes a city, a civilisation, and can be drawn with minimum simple lines. Look here, do you reconize this buildings and the cities that describes them? Well.. Petronas Towers, Burj-al-arab, Empire State Building, London Eye.. etc Today, on the road to work, as usual in traffic, listening to the radio i haved heard a news bulettin. The news of the day: " The working site of Basarab bridge stopped ". Ok .. the flash from my eyes :

"Why that f***ing idiots? After you haved closed 5 main roads to do that, after you let us struggle through traffic the time you worked? Why?" Then the respons loudly and clear from my radio: "The Bucharest Court: The work is not a public utility and therefore the municipality can't expropiate 5 houses." You can access the news bulletin by clicking here: NEWS !! Ok, that's ok, only in Romania could be happening this. Having the same roads as we had in the comunist era , when in all Bucharest were at most 150.000 cars, and today are more than 2 milion ( 1 car for 1,5 inhabitants ).

Icon building? Hmm , why. Look at this picture: I firmly belive that this stucture ( building ) will remain an iconic building for Bucharest, for us, THE MONUMENT OF ETERNAL DESOLATION ! That is sad, but is true!

Adaptability

One of the many sublime moments from the weekly routine of bucharest habitans is shopping! For many of you probably this activity is a pleasant one ,but not in Bucharest! Here shopping in a" hipermarket " ( yes a hipermarket!!) is like a james bond movie " you need to fulfiill your mission :infiltrate, secure the package and " bring the package home "! Ok, for some of you this can sound a little harsh but in fact is painfully true! To explain : i'm a office worker so i leave the office usually as alot of other pepole at 16:30 , in normal days to get to the a store that is nearby home is an hour drive so i can be at the store around 17:30 at the same time as around 600-700 pepole !!!( i think that more pepole are going to the supermarket every day at that hour than the last concert of depeche mode ) ; so infiltating the facility and securing the package is a very difficult job not to mention exiting the facility ( around 1 hour waiting in line just to pay! ) But this post is not about this as you can see in the picture ! ( the subject will be discussed in the next post) My post is about adaptability and how the public companies adapt to client's "needs"! As you can see from my schedule i did not said anything about eating so the supermarket takes into acount of my biological need and builds a fast-food space ( i think is a must that every hipermarket has a fast-food included)! Time to explain the picture: is a picture of an magnetic table with easel ,for that you kid will develop his picasso skills , taken from a supermarket that is new in town ( so normaly i'm thinking that they want to steal some customers from the competition) . In the picture , as you can clearly see magnetic is writen "mafnetic"! Honestly my first reaction was : "it cannot be that idiotic" ,followed closely by " now i'ved seen everything ( the damn infant speling mistake was corrected with a PEN !!!!) Than it crossed my mind that that could be a marketing strategy : they did not whant to fill the head of the cutomer with such big and difficult words ( following the motto : "what they cannot understand they will not buy" )! By correcting the mistake with a normal pen clearly states that they are trying to please diffent tipes of IQ! Questions to be answered: - how come they screwed up an easy word like magnetic but they wrote without any mistake "easel(sevalet)" - how can after someone after acknowledging the error (hoping that someone did ) corrects it , and by all means corrects it with a pen !! Please after reading this an hopefully forgiving my spelling mistakes poste your opinions to help a common guy get an aswer!

Monday, February 16, 2009

Tot in drum spre munca.. dar cu naveta

Ora 5:00.........si ceasul suna cu disperare pentru a mi aduce aminte ca incepe o noua zi de munca.de ce ? de ce nu? Pentru ca se poate si pentru ca cineva a considerat ca lunea e buna sa incepi saptamana de lucru....dar cu totii stim ca ‘this is not a good day for science’...si ceasul se opreste....linistita ca s-a dus cosmarul ma las amortita in continuare de puterea somnului dar din pacate nu dureaza prea mult caci simt cum cineva incerca sa ma trezeasca langandu-ma pe fata.....nu, nu visez....e cateaua mea care probabil are mai multa constiinta ca mine.....incerc sa o ignor.....dar incapatanata cum e din fire(caci seamana cu incapatanarea mea de dimineata sa prelungesc agonia somnului) nu se lasa pana nu ma trezeste de tot....aprind lumina....si dintr-o data nu mai vad nimik...pe bajbaite incerc sa gasesc baia sa ma spal pe fata.....dar dau cu capul de usa si ma hotarasc totusi sa deschid un ochi...asa de control. Imi dau seama ca nimeni n-a facut cafeaua...de parca ar fi si avut cine dar speranta moare ultima, dar moare si ea. Nici nu apuc sa termin cafeaua si-mi dau seama ca deja e 6 si trebuie sa ma duc la gara sa iau trenul.Vis.(si nu Visul unei nopti de vara) ci unul urat si friguros intr-o dimineata de februarie.Curaj..........imi ziceam cu jumatate de gura....in timp ce faceam primii mei pasi spre munca.....curaj.....ce se poate intampla rau??? Ajung la tren.....ora 6.25...in 5 minute trenul pleaca.....lumea se inghesuia pe langa mine ca sa apuce un loc jos.Ma urc intr-un final victorios si ...uraaaaaaa....zaresc un loc.......si chiar si ajung la el fara sa fiu data la o parte cu coatele si picioarele...ma asez si ma pregatesc sa motai pentru urmatoarea ora si jumatate.Dar cum am avut indrazneala aceasta??In jurul meu incep sa se auda voci ca zumzaitul albinelor.Incerc sa le ignor.Dar oare cum as putea sa ignor cuvintele “elevate” ale pitipoancelor din preajma mea care au ramas la stadiul chiar inferior zicalei “luata de la c... vacii” si adusa la capitala, fardate strident caci sunt in ton cu moda si imbracate ca un curcubeu caci ma scuzati ieri a plouat......si sa nu uitam de preastimabilii cocalari care din frageda pruncie au invatat cuvinte precum “fa” si “care este” si se incapatineaza sa le foloseasca cu atata gentilomete si cu credinta unei invataturi de rang superior celor carora li se adreseaza..caci de intelept e cine a zis “taranul de oras e cel mai prost animal” Dupa o ora si jumatate de chin ajung in sfarsit la destinatie....civilizatie....sau cel putin macar se incearca...o ora jumate pe tren...apoi inca o ora pe drum....si ajung in sfarsit la destinatie finala......

În drum spre muncă

Luni, 16 februarie... o zi obijnuită? sau poate nu? Să vedem şi să analizăm.. Ora 6.30 .. sună telefonul.. întorcandu-mă pe o parte incep sa înjur.. "De ce ? De ce nu mai e încă duminică.. sau sambată.. macar vineri " .. A doua strigare.. 6.35 şi precum Hopa Mitică dau fuga la geam să dau jealuzeaua sa vadă ochiul cum e vremea... Ooops .. tragic! Ninge.. şi m-am gandit.. ce poate fi mai frumos?.. luni.. şi zapadă.. deci.. dublarea timpului de şofat pană la servici. După ce îmi savurez jumatate de cafea eram pregatit să intru în junglă . Cobor la maşină, ma uit in stanga şi surpriză .. parcă nu-mi dădusem seama...

Ok.. după bineînţelesa curăţare a parbrizului.. şi am plecat.. dau să ies de pe aleea blocului.. şi .. până la intrarea în trafic.. stai 10 minute.. şi când în sfârşit dai sa intrii bineînţeles ca cineva te înjură .. că doar de.. o maşină în plus în faţă contează.

Chiar am concluzionat de mult ca românul prin natura lui se grabeşte să ajunga cât mai repede la servici pentru a da dovadă de profesionalism

Traseul meu de azi a trecut pe la Gara de Nord. 30 minute! pentru câţi kilometri? Doar 4 ..Ok.. partea frumoasa.. încă 8 kilometri pana la servici.. încă 40 minute de răbdare.

Toate bune .. am ajuns în regulă ! Dar sa recapitulăm 80 minute până la servici.. pentru doar 12 kilometri.. Viteza medie de ciruclatie în Bucureşti în anul 1900 era de 15 km/h ... ce invidios sunt.. şi obţineau această performanţă având maxim 2 cai putere ..!!!

Pentru astazi atât deocamdată .. am răcit între timp.. ce dor îmi este de traficul din Berlin .. asta e altă poveste pentru altă data.. cand voi începe să compar Seara Buna!